Pilonul II de pensii private, sistemul prin care o parte din contribuția de asigurări sociale (CAS) a fiecărui angajat român este administrată de fonduri private, ascunde o reglementare strictă pe care puține familii o cunosc în detaliu. Deși percepția publică generală este că sumele acumulate în aceste conturi individuale se moștenesc automat sub formă de bani lichizi în caz de deces, realitatea juridică actuală impune restricții severe.
Rezumat:
Modificările legislative și efectele asupra moștenitorilor
Prin modificările legislative intrate în vigoare în ultimii ani (modificări aduse prin OUG 174/2022), statul a schimbat radical modul în care moștenitorii legali pot intra în posesia activelor acumulate de o rudă decedată. Pentru platformele de publishing și publicul interesat de gestionarea banilor de familie, înțelegerea acestui mecanism este critică: sumele nu se pierd, dar accesul direct la ele este blocat pentru majoritatea românilor activi.
În vechiul sistem, în cazul în care un angajat murea înainte de a îndeplini condițiile de pensionare, moștenitorii săi legali (copiii, soțul/soția) depuneau actele de succesiune la fondul de pensii și primeau, la cerere, suma acumulată direct în contul bancar personal, sub formă de plată unică.
Actuala legislație a eliminat această posibilitate pentru românii care sunt integrați pe piața muncii. Regula de bază stabilește o condiționare strictă în funcție de statutul moștenitorului:
Dacă moștenitorul este la rândul lui participant la Pilonul II: În această situație — valabilă pentru marea majoritate a copiilor sau soților care lucrează în prezent cu carte de muncă — activele persoanei decedate nu mai pot fi retrase în bani gheață. Fondul de pensii va efectua un transfer obligatoriu, mutând toate unitățile de fond din contul defunctului în contul de pensie privată al moștenitorului.
Efectul pe termen lung: Acești bani moșteniți se transformă automat în „pensie viitoare”. Moștenitorul va putea beneficia efectiv de pe urma banilor lăsați de părinți sau soț abia în momentul în care el însuși va împlini vârsta legală de pensionare (65 de ani). Până atunci, sumele rămân blocate în sistem, fiind rulate de administratorii privați.
Legea mai lasă o singură portiță deschisă pentru plata în bani gheață, însă aceasta vizează un segment specific de beneficiari. Pot solicita plata unică sau plata eșalonată (pe o perioadă de maximum 5 ani) doar acei moștenitori care nu sunt participanți la sistemul de pensii private (Pilonul II).
În această categorie eligibilă pentru bani cash se încadrează:
Pensionarii actuali (care au depășit deja vârsta de pensionare și nu mai contribuie la sistemul activ).
Persoanele care nu au lucrat niciodată cu carte de muncă în România după anul 2008 (anul înființării Pilonului II).
Românii care lucrează exclusiv în străinătate și nu figurează cu contribuții active în sistemul public din țară.
Pentru aceștia din urmă, procedura implică depunerea certificatului de moștenitor, a actelor de identitate și a unei cereri de plată către administratorul fondului. Banii se plătesc integral, însă transferul este supus impozitării conform Codului Fiscal pe sumele care depășesc plafonul neimpozitabil stabilit de lege.
Indiferent de modul în care banii vor fi utilizați — convertiți în pensie proprie sau retrași cash de beneficiarii eligibili —, primul pas este identificarea companiei care a gestionat activele rudei decedate. Deoarece statul împarte automat angajații către administratorii privați la începutul carierei, mulți cetățeni nu știu cu exactitate unde s-au virat contribuțiile.
Verificarea se face oficial și gratuit prin intermediul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). Moștenitorul trebuie să completeze o cerere online pe site-ul instituției, furnizând Codul Numeric Personal (CNP) al persoanei decedate și dovada calității de moștenitor (sau informația poate fi solicitată direct de către notar în cadrul procedurii de succesiune). ASF transmite în câteva zile numele administratorului, urmând ca moștenitorul să deschidă direct dosarul la compania respectivă.
Implicații pentru majoritatea românilor activi
Legislația actuală face o diferențiere clară între cei care pot accesa banii în bani gheață și cei care nu. Majoritatea românilor activi nu vor putea retrage banii moșteniți în mod imediat, ci doar în viitor, când vor împlini vârsta de pensionare. Acest lucru ridică întrebări importante despre transparență, drepturile moștenitorilor și necesitatea unei reforme în sistemul de pensii private.
Din culise
