Indicii pietelor bursiere au inregistrat o evolutie spectaculoasa in ultima perioada, desi datele nu sustin o relansare a economiei la nivel mondial.
In primul rand la aceasta a contribuit climatul de relativa stabilitate, conturat de evitarea fiscal cliff in SUA si de trecerea in plan secundar a discutiilor privind problemele unor tari din zona euro. Mai mult, exista destule voci care vad in Germania o voce mai putin critica la nivel european, pe fondul alegerilor parlamentare.
Dincolo de toate acestea, cresterea preturilor isi gaseste o sustinere puternica din partea politicilor expansioniste ale bancilor centrale. FED-ul american, ECB-ul european si Banca Centrala a Japoniei mentin dobanzile la minime istorice si aplica programe de quantitative easing.
Cea mai elocventa imagine pentru abundenta de bani din sistemul financiar este data de evolutia agregatului monetar M2 la americani.
M2 ilustreaza cantitatea de bani aflata in circulatie, formata din numerar, conturi curente, depozite bancare si fondurile de piata monetara.
Intre 2008 si 2012, M2 a crescut de la 7482 mld. USD la 10408 mld. USD.
Cresterea masei monetare se explica prin programele FED de cumparare de active, care au marit lichiditatile la dispozitia bancilor si prin inclinarea populatiei catre pastrarea economiilor in depozite bancare.
Mai multi bani in sistemul financiar inseamna insa si incercarea de a gasi noi tinte de investitii care sa aduca randamente bune, fie ca vorbim de bursa, marfuri sau terenuri agricole, dar si teama de inflatie.
Presiunea inflationista nu a fost resimtita momentan, viteza de circulatie a banilor fiind scazuta. Activitatea de creditare nu se relanseaza, banii nu ajung in economia reala.
De aici insa incep discutiile – exista studii cu date contradictorii, care demonstreaza ca cel putin in ultimii ani cresterea masei monetare nu a condus la inflatie, iar altele care arata un declaja de cativa ani intre evolutia masei monetare si inflatie.
Pana atunci insa, cantitatile mari de bani din sistemul financiar si posibilele scenarii inflationiste indreapta investitiile catre active mai volatile, cum ar fi pitele bursiere.
