Ce ar trebui sa invatam din criza inceputa in 2008 (care in opinia specialistilor este a doua mare criza economica dupa cea din perioada 1929-1933) si care sunt consecintele ei pe termen lung atat asupra sistemelor macro-economice cat si asupra omului de rand?
Ce anume a dus la declansarea ei si ce invataminte am putea trage?
Principalele cauze ale crizei au fost fenomenele bancare speculative, rupte de economia reala, indatorarea peste posibilitati, asteptarile prea mari, explozia de credite si produse bancare fara acoperire in economia reala.
La globalizarea fenomenului si implicit a crizei, a dus interdependenta economica stransa. Cu alte cuvinte unificarea pietelor, globalizarea si ruperea vechilor granite economice a facut in asa fel incat toata lumea sa depinda de toata lumea iar criza, odata declansata in SUA, s-a raspandit ca un virus in toate economiile nationale racordate la aceasta retea.
Lipsa de reactie sau reactia intarziata si esecul in a preveni acest fenomen. Se datoreaza in primul rand imprevizibilitatii sistemului economic mondial, ca un monstru fabricat in laborator si scapat de sub control, globalizarea economica a produs consecinte greu de prevazut si de stapanit. Nimeni nu avea parghiile necesare pentru a stopa fenomenul distructiv al lacomiei si speculatiilor optimiste dar fara suport real.
SUA si UE, in ansamblul ei, sunt marii perdanti ai acestei crize iar China si tarile emergente (Brazilia, India, Rusia) sunt marii castigatori de pe urma crizei datorita unor principii economice mai sanatoase (salarii mici, protectie sociala scazute, costuri bugetare mai mici, productie si investitii datorita mainii de lucru ieftine, etc.).
Romania ca mai toate tarile europene au avut inainte de criza un bum economic artificial, cu alte cuvinte au trait bine dar au trait pe datorie iar acum a venit nota de plata.
Ce ar trebui sa invete omul de rand din aceasta criza?
In primul rand faptul ca a trai pe datorie este o optiune foarte riscanta.
In al doilea rand ca sistemul de pensii si ajutor social oferit de stat nu mai poate fi sustinut. Prin urmare nu trebuie sa isi puna toate sperantele in pensie si in siguranta pe care acest sistem o oferea generatiilor trecute, acum nu mai functioneaza (populatie imbatranita, prea multi pensionari, prea putini cotizanti la fondul de pensii, etc.).
Trebuie sa se implice activ in controlul situatiei sale financiare. Era industriala i-a obisnuit pe cei mai multi cu un salariu platit de stat si companie iar la batranete cu o pensie, plus alte ajutoare. Insa era industriala e pe sfarsite si odata cu ea si sistemul pe care l-a creat. Salariul nu mai ofera siguranta financiara de altada, in afara de consumator statistic, omul de rand va trebui sa invete sa devina investitor, sa preia controlul asupra propriilor bani.
