Evenimentul de lansare a celui de-al doilea studiu din cadrul proiectului Economic@ BNR a avut loc la sediul Băncii Naționale a României și a reunit decidenți de politici publice, analiști economici, reprezentanți ai mediului academic, ai antreprenoriatului românesc și ai comunității de afaceri, precum și parteneri sociali. Evenimentul a fost moderat de Adrian Măniuțiu și a avut ca temă sustenabilitatea financiară, un subiect considerat esențial pentru trecerea României către un model calitativ de creștere economică, bazat pe productivitate, inovare și competitivitate.
Importanța sustenabilității financiare și provocările actuale ale economiei românești
Invitații speciali au inclus Theodor Stolojan, fost Prim-ministru și Ministru al Finanțelor, Anca Dragu, Guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Alexandru Nazare, Ministru interimar al Finanțelor, Adrian Câciu, fost Ministru al Finanțelor și Vicepreședinte Comisia pentru buget, finanțe și bănci a Camerei Deputaților, Petrișor Peiu, Senator, Radu Timiș, fondator și Președinte Cris-Tim Holding, Dumitru Costin, Președinte Blocul Național Sindical și Marius Ștefan, fondator și CEO Autonom Group. Au participat, de asemenea, Dan Manolescu, Președinte Camera Consultanților Fiscali, Constantin Rudnițchi, jurnalist economic, Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu, Daniel Dăianu, Președinte Consiliul Fiscal, Radu Oprea, Senator, fost Ministru pentru Mediul de Afaceri și Antreprenoriat, Daniel Constantin, Președinte Agenția Română pentru Investiții și Comerț Exterior, Adrian Mitroi, Profesor ASE, Dan Constantin, Președintele Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România și Paul Aparaschivei, Director executiv Confederația Patronală Concordia.
În deschiderea evenimentului, Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a subliniat importanța sustenabilității financiare, considerând-o un mod de viață, o mentalitate de a-și așterne viitorul în mod cumpătat și echilibrat. A menționat că sustenabilitatea financiară are valențe educaționale, civice și culturale, fiind un exercițiu esențial pentru o societate preocupată de viitorul său.
Proiectul Economic@ BNR are ca scop facilitarea coagulării unor direcții majore de politică economică pentru România, reunind la masa dezbaterilor oameni cu viziune strategică. Al doilea volum al proiectului extinde cadrul de analiză și cercetare, încercând să răspundă priorităților actuale de politică economică în România, contribuind la spațiul dezbaterii publice.
În cele două decenii de la aderare, România a înregistrat progrese remarcabile, dar a acumulat și dezechilibre. Este necesar să trecem de la progresele cantitative la ajustări calitative, privind atât motoarele creșterii economice, cât și restabilirea echilibrelor financiare ale țării. Se impune o consolidare fiscal-bugetară fermă și asumată, într-un context global marcat de creșterea datoriilor publice, care a depășit 80% din PIB la nivelul Uniunii Europene.
În România, viteza de acumulare a datoriei a fost triplă față de cea din perioada pre-pandemie. Cheltuielile cu dobânzile sunt prevăzute în bugetul actual la 3% din PIB, ceea ce înseamnă că se cheltuiește mai mult cu dobânzile decât deficitul la care se țintește să se ajungă. Bugetul public trebuie curățat de necunoscute și de compromisuri, iar politica fiscală trebuie să vizeze reducerea gap-ului de TVA.
Întrebarea cheie este cum se poate atinge obiectivul de consolidare fără a afecta semnificativ creșterea economică. Răspunsul ține în mare măsură de calitatea cheltuielilor publice, pentru ca investițiile și fondurile europene să susțină o creștere economică robustă. România are nevoie de revigorarea creșterii economice, care să tempereze deficitele și povara datoriei publice.
Politicile publice trebuie să prioritizeze domeniile care susțin calitatea vieții și reziliența pe termen lung, cum ar fi sănătatea, educația și apărarea. Aproximativ jumătate dintre tinerii de 15 ani au carențe majore la abilitățile educative de bază, consecința unor alocări bugetare suboptimale pentru educație, ceea ce afectează competitivitatea capitalului uman.
Sustenabilitatea nu poate fi obținută fără reforme, iar reformele nu pot fi gândite fără echitate socială. Politicile sociale trebuie să aibă o ancorare în realitățile demografice, care prefigurează constrângeri importante în sistemul de pensii publice „pay-as-you-go”. Rolul esențial al fondurilor private în atenuarea presiunilor structurale pe termen lung trebuie subliniat.
Disciplina financiară din companiile de stat și dependența multora dintre acestea de bugetul public reprezintă un semnal de alarmă pentru riscurile la adresa finanțelor publice și la adresa bunei funcționări a pieței. Implementarea guvernanței corporative în linie cu standardele internaționale și bunele practici ale OCDE reprezintă un pas important.
Sectorul privat se confruntă cu frâne structurale care distorsionează concurența și reduc intermedierea financiară: disciplina slabă a plăților, persistența arieratelor, subcapitalizarea, sau situații „atipice” precum firme active fără salariați. Disciplina financiară este premisa stabilității economice, fiind esențială nu doar pentru diminuarea riscurilor, ci și pentru extinderea accesului la finanțare pentru beneficiarii din economia reală.
În privința sectorului bancar, indicatorii de solvabilitate, lichiditate și calitatea activelor confirmă capacitatea băncilor de creditare a economiei reale. Principala provocare este paradoxul: România are cea mai redusă intermediere financiară din Uniunea Europeană, în timp ce firmele românești apar printre cele mai îndatorate, din cauza costurilor de finanțare ridicate, persistenței creditului comercial și finanțărilor de la firmele-mamă. Mediul de afaceri românesc resimte decalaje importante de competitivitate.
Dinamica dezechilibrelor externe și a datoriei publice reflectă o situație complicată, care trebuie gestionată prudent și înțelept. Sustenabilitatea depinde de remedierea decalajelor structurale, însă este esențială capacitatea de implementare a reformelor. Pentru mediul de afaceri, competitivitatea și predictibilitatea sunt provocări majore, mai ales în acești ani de repoziționări comerciale globale. De aceea, nu mai putem neglija potențialul diplomației comerciale în politica externă, care poate deveni factor activ de competitivitate națională.
Este primordială sustenabilitatea datoriei publice, deoarece necesarul brut de finanțare a depășit 10% din PIB, dincolo de zona optimă a indicatorilor de risc. Lichiditatea externă rămâne adecvată, fiind protejată de rezerve internaționale solide. Totuși, marja de siguranță a rezervelor valutare nu poate înlocui ajustarea dezechilibrelor.
Criteriile de convergență nominală nu sunt simple exigențe statistice, ci indicatori fundamentali de sănătate economică, la care se raportează România în parcursul european. Este esențial să se împletească viteza convergenței reale cu sustenabilitatea criteriilor nominale. În prezent, nu se beneficiază nici de una, nici de cealaltă.
Este responsabilitatea profesională să se furnizeze expertiză, rigoare și coerență în dezbaterile care fundamentează deciziile majore din societate. La Banca Națională, se asumă acest rol prin studiile realizate sub egida Economic@ BNR. În vremuri dificile, datoria este să se răspundă obiectivelor care țin de binele comun, inclusiv pe calea acestor studii și analize, grevate de responsabilitate profesională.
Este esențial ca economia să facă tranziția la un model calitativ. Pentru acest parcurs, trebuie să se distanțeze de soluțiile oportuniste sau idealiste, care ajung să fie invalidate de realitate. Capitalul privat și mediul antreprenorial oferă cel mai bun filtru pentru realism economic și decizii responsabile.
În economie, nu există scurtături către prosperitate. Prosperitatea depinde de echilibre structurale stabile. Saltul calitativ al României, prin productivitate, investiții și inovare, necesită ancore adânci și durabile. În ultimă instanță, sustenabilitatea înseamnă să se urmărească obiectivele cu înțelepciune, echilibru și cu măsura potrivită.
În prezent, în ciuda instabilității politice, se observă semne bune ale consolidării bugetare, progrese recunoscute și de către agențiile de rating. Totuși, prelungirea crizei politice devine tot mai problematică. Revenirea la normalitate în planul guvernării este esențială pentru încrederea economică. Este și așteptarea legitimă a mediului financiar și investițional, intern și extern, dar și a mediului antreprenorial românesc.
Guvernatorul Băncii Naționale a transmis mulțumiri și felicitări colegilor autori din Banca Națională, precum și mulțumiri speciale invitaților participanți la dialog, pentru opiniile și mesajele lor valoroase despre prioritățile economice și perspectivele de dezvoltare ale României. A subliniat convingerea sa fermă că multe dintre confuziile și temerile lumii de azi pot fi limpeziți sau chiar înlăturate prin dialog deschis și schimbul onest de idei, atât ca exercițiu de constructivism intelectual, cât și ca demers asumat de educație economică și financiară, dar și ca preocupare profesională pentru a susține bunul mers al lucrurilor în țară.
Din culise
