Grecia se straduieste sa administreze problema uriasei datorii publice. Creditorii privati ai tarii vor inregistra pierderi de peste 50%, prin schimbul obligatiunilor existente cu cash si obligatiuni noi cu dobanzi mai mici. Sunt discutii ca BCE detine obligatiuni grecesti de peste 50 mld. euro, fara a se fi decis inca ce regim de depreciere vor suferi acestea (s-ar impune ca ele sa fie tratate similar cu cele ale creditorilor privati).
Guvernul Greciei si-a asumat o serie de masuri: eliminarea a 15000 de posturi in administratia publica, scaderea cu 20% (la 586 euro) a salariului minim.
Ministrii de Finante din zona euro au solicitat ca masurile sa fie aprobate in Parlament, liderii politici eleni sa asume sprijinirea in continuare a acestora dupa alegerile din primavara si in plus au cerut reduceri suplimentare de cheltuieli de 325 mil. euro. Miza o reprezinta acordarea unui nou imprumut de 130 mld. euro Greciei.
In discutii apare din ce in ce mai des posibilitatea ca Grecia sa fie nevoita sa paraseasca zona euro. In sensul asta, actiunile recente ale Bancii Centrale Europene de a accepta drept garantie pentru imprumuturi pe 3 ani titluri de stat, pot avea ca rezultat reducerea impactului unui default al Greciei.
Ca procent in PIB, datoria Greciei este de trei ori mai mare decat era aceea a Argentinei. Ca si in cazul Argentinei, economia Greciei nu poate fi impulsionata prin stimuli fiscali, care nu pot fi sustinuti de nivelul ridicat al datoriei publice si a deficitului bugetar.
Parasirea zonei euro ar insemna in prima instanta o depreciere masiva a monedei grecesti si un aflux al capitalurilor straine. Revenirea economica s-ar putea realiza prin exporturile ieftine ca urmare a acestei deprecieri, urmate de revenirea capitalurilor straine catre activele grecesti ieftine.
Teoretic este simplu, practic insa exporturile Greciei sunt reduse ca valoare (pozitia 66 in lume ), constand in principal in alimente si produse chimice si textile. Pe de alta parte importurile sunt mult mai ridicate si orientate catre echipamente, utilaje si combustibil. In 2010 Grecia a exportat marfuri de 21 de mld. dolari si a importat de 63 mld. (ca sa aveti o imagine mai buna Romania a avut exporturi de 49 mld. USD si importuri de 61 mld.). Este greu de crezut ca turismul va reusi sa contribuie ca pana acum la reducerea deficitului de cont curent, conducand asadar la cresterea dependentei Greciei de finantarea externa.
E dificil sa empatizezi cu grecii, daca vorbim de o tara care se cramponeaza de mentinerea celui de al 13-lea si al 14-lea salariu si cu o TVA de 23%. Cand vezi cifrele uimitoare ale deficitului bugetar si al nivelului datoriei publice, alaturi de performantele modeste ale economiei (in principal ale industriei), devine evident ca prosperitatea Greciei a fost un miraj.
Impactul direct al unui potential default al Greciei asupra sistemului bancar european este unul limitat, insa efectul contagiunii poate fi unul dezastruos. Un default in zona euro va scumpi si mai mult datoria celorlalte tari PIIGS si atunci se va vorbi deja de cifre greu de administrat.