FMI a imbunatatit usor prognoza de crestere economica la nivel mondial.
Comparativ cu raportul din ianuarie, se estimeaza o crestere mai mare cu 0,8% a economiilor din Europa Centrala si de Est, pana la un nivel anual de 1,9%. Se prognozeaza cresteri usor mai mari si ale economiilor din SUA si zona Euro. Pentru Romania cresterea economica estimata este de 1,5% in 2012, 3,0% in 2013 si 4,0% in 2017.
Interesant este ca FMI sugereaza realizarea de economii bugetare in cazul statelor dezvoltate, dar pe termen mediu si nu intr-un mod in care sa submineze redresarea economica. Adica dupa ce in cazul unor state ca Romania s-au implementat masuri atat de dure incat au contribuit ele insele la recesiune, FMI merge mai nou pe o linie similara celei adoptate de SUA. Grecia, care a beneficiat de intelegerea institutiilor financiare europene si a creditorilor privati si-a permis sa acorde prime de sarbatori, mai mici ca in alti ani, dar totusi prime.
In Romania inca se tot discuta de oportunitatea revenirii salariilor la nivelul anterior reducerilor, desi un material recent elaborat la nivel de experti FMI arata ca masurile fiscale puteau fi unele graduale si ca ele au contribuit la incetinirea revenirii economiei.
Nu e cazul sa discutam foarte mult de cifrele in sine, important este ca tendinta e una de crestere. Oricat de mica, aceasta pune putin in stand by discutiile privind datoriile suverane si criza zonei Euro. Se pare ca masurile de austeritate fiscala raman importante, insa FMI a realizat ca acestea nu pot fi duse la extrem, intrucat efectul asupra economiei ar fi unul invers. Solutia adoptata este aceea a banilor ieftini. FMI sugereaza ca BCE ar trebui sa reduca dobanda de referinta la euro, situata deja la un minim de 1%.
Daca pana acum cativa ani FMI mai avea un cuvant de spus doar in cazul tarilor cel mai putin dezvoltate, odata cu declansarea crizei rolul sau a devenit unul considerabil, iar pozitiile sale nu mai pot fi ignorate.
In cazul Romaniei putem anticipa o incercare de stimulare a consumului privat si asteptam in sensul acesta cresterea salariilor bugetarilor. As fi mers si pe o reducere a TVA, dar cu siguranta un nivel de 20-22% nu s-ar fi reflectat atat de bine in scaderea preturilor.
O potentiala reducere a dobanzii de referinta a Bancii Centrale Europene, dublata o relativa stabilitate a pietelor financiare (Spania a reusit sa vanda mai multe obligatiuni decat planificase, atingand un nivel de 47% din programul de emisiune de obligatiuni pe tot anul), vor conduce la o scadere a fluctuatiei leului fata de moneda unica si la diminuarea drastica a posibilitatii de a vedea prea curand noi maxime.
