Grecia trebuie să plătească pe 30 iunie 1.5 mld. euro către FMI. Nu o va face, sub pretextul referendumului. Probabil că nici dacă ar dori, grecii nu ar dispune de această sumă. ECB a limitat justificat programul de finanțare a băncilor grecești. În lipsa prelungirii acordului de finanțare banii nu au de unde să mai vină, iar obligațiunile grecești depuse de bănci ca și colateral nu ar mai însemna mare lucru.
Totul s-a transformat într-un șantaj, dar nu din partea UE, ci din partea Greciei. Tziparis și Syriza au câștigat alegerile promițând grecilor că îi scapă de austeritate și nu pot risca să își piardă capitalul electoral prin semnarea unor noi măsuri de austeritate. Soluția cea mai simplă e să paseze decizia la alegători, mai mult îndemnându-i să voteze nu (sau OXI cum zic ei). Oamenii nu înțeleg că un astfel de vot îi aruncă și mai tare în recesiune. Pe ce mizează Tziparis? Pe șantaj – ieșirea Greciei din zona euro ar putea fi o mică piesă într-un domino. Credibilitatea monedei unice poate fi afectată, costul datoriei unor țări ca Italia și Spania urmând să crească foarte mult.
Unde e Grecia acum? 320 mld. datorie externă, 240 provenind din acel bailout, 177% din PIB în total. 25% scădere economică în ultimii ani, 26% rata somajului, iar în rândul tinerilor 60%. OXI strigă tinerii, dar și micii proprietari de afaceri devenite falimentare în ultimii ani.
Cum a ajuns Grecia aici? Evaziune fiscală, pensii și salarii foarte mari, proasta cheltuire a banilor publice, proiecte care le depășesc nivelul financiar cum a fost cazul Jocurilor Olimpice, baze sportive de miliarde de euro rămânând fără vreo utilizare.
E întoarcerea la drahmă o soluție? Nu pentru o țară în care importurile depășesc mult exporturile, în care cea mai mare pondere în PIB o au serviciile, industria și agricultura având un rol marginal. Moneda națională s-ar devaloriza susținut, un scenariu cu care Grecia era obișnuită până la aderarea la euro. Grecia nu are mari exporturi pentru a deveni competitivă prin devalorizarea monedei naționale, problema lor principală fiind lipsa de resurse naturale.
Evident situația din Grecia are un mare impact asupra României – e a șasea țară ca volum al investițiilor la noi, iar băncile cu capital grecesc au aici o expunere de 12 mld. euro.
Din ieșirea Greciei din zona euro ar pierde în primul rând grecii. De europeni depinde să demonstreze că moneda unică va ieși mai puternică din această situație. Cred însă că Tziparis încearcă să își fidelizeze alegătorii prin discursul său extremist, dar va ajunge în cele din urmă la un acord cu instituțiile financiare internaționale.
