Spania a reușit să economisească aproximativ 26 de miliarde de dolari în costurile legate de importurile de gaze naturale între anii 2011 și 2024, datorită investițiilor semnificative în energii regenerabile. Această reducere a fost posibilă prin dezvoltarea puternică a surselor regenerabile, cum ar fi energia solară și eoliană, care au schimbat structura energetică a țării și au diminuat dependența de combustibilii fosili.
Spania versus România: un contrast puternic în prețurile energiei
Conform unui raport al Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Spania a reușit să reducă vulnerabilitatea economiei sale la fluctuațiile prețurilor internaționale ale combustibililor fosili. În schimb, România se confruntă cu o situație opusă, fiind țara cu cea mai mare creștere a prețurilor la electricitate pentru gospodării în Uniunea Europeană. În prima jumătate a anului 2026, prețurile pentru electricitate au crescut cu 51,6% față de aceeași perioadă din 2025, iar gazele naturale au înregistrat o creștere de 9,3%.
În ultimii zece ani, Spania și-a extins capacitatea de producție din surse regenerabile de peste două ori, ajungând la un nivel de 119 gigawați. Această creștere a fost posibilă prin dezvoltarea parcurilor fotovoltaice și eoliene, care au redus necesarul de combustibili fosili. Potrivit AIE, această strategie a permis economisirea a aproximativ 26 de miliarde de dolari la importurile de gaze naturale în intervalul 2011–2024.
În același timp, emisiile de gaze cu efect de seră au scăzut cu aproximativ 20%, ceea ce demonstrează impactul pozitiv al energiei regenerabile asupra mediului. Reducerea consumului de gaze pentru producerea electricității a diminuat vulnerabilitatea economiei spaniole la șocurile de pe piețele internaționale, oferind o protecție suplimentară împotriva creșterii costurilor de import.
AIE arată că extinderea producției regenerabile a contribuit și la reducerea prețurilor angro ale electricității. Totuși, beneficiile nu se reflectă integral în facturile consumatorilor, care continuă să fie ridicate din cauza taxelor, contribuțiilor și tarifelor de transport și distribuție.
Unul dintre principalele avertismente ale raportului privește sistemul fiscal din sectorul energetic. Agenția consideră că actuala structură a taxelor poate descuraja electrificarea economiei, deoarece combustibilii fosili beneficiază de o povară fiscală mai redusă decât energia electrică. Această diferență îi poate determina pe consumatori și companii să continue să utilizeze gazul și alte combustibili fosili, chiar și atunci când există alternative electrice mai eficiente și mai puțin poluante.
AIE recomandă guvernului de la Madrid să revizuiască fiscalitatea din sectorul energetic și să reducă taxele aplicate electricității. Măsura ar putea accelera trecerea industriei, transporturilor și sistemelor de încălzire către soluții electrice.
Diferențele dintre statele europene sunt și mai evidente atunci când prețurile sunt calculate în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), indicator care permite compararea costurilor ținând cont de diferențele dintre nivelurile de trai. Din această perspectivă, România a înregistrat cel mai ridicat nivel al prețurilor la electricitate din Uniunea Europeană, cu 46,9 PPS pentru 100 kWh.
Polonia s-a situat pe locul al doilea, cu 41,1 PPS, urmată de Cehia, cu 34,3 PPS. Cele mai mici valori au fost raportate în Malta, cu 13,8 PPS, Ungaria, cu 14,7 PPS și Luxemburg, cu 15,5 PPS.
Datele arată că energia electrică reprezintă o povară deosebit de mare pentru gospodăriile din România în raport cu puterea lor de cumpărare. Situația este similară și pe piața gazelor naturale. În primul semestru din 2026, prețurile medii pentru gospodăriile din Uniunea Europeană au scăzut la 0,11 euro/kWh. Reducerea a fost de 10,2% față de semestrul al doilea din 2025 și de 3,5% în comparație cu prima jumătate a anului trecut. Potrivit Eurostat, acesta este cel mai scăzut nivel mediu al prețurilor gazelor din UE înregistrat după primul semestru din 2022.
Cele mai importante ieftiniri au fost consemnate în Bulgaria, cu 14,5%, Grecia, cu 11,3% și Spania, cu 10%. În schimb, România a înregistrat cea mai mare creștere din Uniunea Europeană, de 9,3%. Au urmat Croația, cu 8,9% și Slovacia, cu 6,6%.
Contrastul dintre cele două țări este relevant: Spania a economisit zeci de miliarde de dolari prin reducerea dependenței de importurile de gaze, în timp ce România continuă să se confrunte cu scumpiri semnificative atât la electricitate, cât și la gaze.
Jack Holden
