Se incadreaza pretul aurului intr-o bula speculativa? Acesta inregistreaza o perioada de crestere de peste 10 ani.
Deocamdata nu putem spune ca asteptam o scadere brusca, cat timp economia mondiala nu isi gaseste un nou model de crestere, iar bancile centrale apeleaza la politici monetare neconventionale, bazate pe cresterea masei monetare (sau pe pornitul imprimantei, ca sa fim mai exacti).
Amintiti-va de povestea imobiliarelor – evident preturile erau fantasmagorice, insa nu putea nimeni sa conteste ca exista o cerere pentru acest sector. Cu toate acestea, problemele sistemului bancar si diminuarea creditarii au condus la prabusirea pretului. Nu exista un activ al carui pret sa creasca la infinit, liniar, fara corectii sau scaderi masive.
Se agreaza ideea ca aurul reprezinta o buna protectie impotriva inflatiei.
Este evident ca revenirea economiei ar conduce la scaderi semnificative ale pretului aurului, dar acelasi lucru se poate intampla si daca se diminueaza volatilitatea pietelor bursiere si investitorii se indreapta din nou spre activele considerate mai riscante.
Deocamdata aurul este investitia vedeta. Presa financiara e plina de recomandari, bancile cele mai importante vorbesc despre aur, iar investitorii se inghesuie. Poate si simplul fapt ca toata lumea pare a investi in aur trebuie sa te faca mai atent.
Cel mai important suport impotriva prabusirii pretului unui activ este cererea pentru acesta, legata de obicei de utilitatea sa.
Sa spunem ca 10% din cererea de aur este legata de tehnologie, aurul fiind in acest caz o necesitate. Cumpararile bancilor centrale au crescut odata cu declansarea crizei financiare si pot fi mentinute o perioada. In ceea ce priveste bijuteriile, in jur de jumatate din cererea pe acest segment provine din India si China si poate fi afectata daca ritmul de crestere a economiilor acestor tari incetineste.
O mare parte a cererii de aur provine chiar din investitii, fie ca vorbim de investitia directa, fie de ETF si alte fonduri. Predominante sunt investitiile in lingouri si monede de aur, fondurile detinand sub 25% din cererea de aur pe acest segment.
In ultimii ani cererea de aur a crescut, insa in principal datorita investitiilor si achizitiilor bancii centrale si nu acelor segmente in care putem spune ca aurul are o utilitate directa – tehnologie si bijuterii. Pretul aurului incepe sa semene destul de mult cu o bula, care nu se va sparge insa cat timp evolutia economiei este incerta.
Odata ce investitorii mari vor incepe insa sa se retraga de pe aur, scaderea lui va fi abrupta. In privinta ofertei, acesta nu este una atat de limitata cat ar vrea sa sustina fanii aurului, aurul se extrage in permanenta, iar cantitatile extrase anterior se reintroduc in permanenta in circulatie.
Aurul ramane un simbol, care nu mai este insa atat de important ca atunci cand moneda de aur era singul mijloc de plata, sau ca in perioada in care era folosit ca etalon al sistemului monetar.