Franta a facut o serie de presiuni pentru infiintarea rapida a uniunii bancare, vazuta ca o solutie rapida de finantare directa a bancilor, fara includerea sumelor in datoria publica a statelor solicitante. Pe de alta parte, Angela Merkel a adoptat o pozitie prudenta, indemnand mai degraba la o structurare riguroasa si de durata a acestui proces.
De fapt, Germania inista ca toate statele sa isi faca ordine in finantele publice, o solicitare rezonabila daca avem in vedere populismul promovat de o serie de tari. De exemplu, Adunarea Nationala a Frantei a adoptat taxa de 75% pentru veniturile mari, care depasesc valoarea anuala de 1 mil. de euro. Un stat care cauta 30 mld. euro isi pune sperantele intr-o taxa care ii poate asigura cel mult. 210 mil. euro anual, daca nu luam in calcul posibila emigrare a celor vizati.
Astfel de masuri sunt mai degraba menite sa satisfaca orgoliul propriului electorat decat sa aduca o rezolvare clara a problemelor economice. De asemenea, tenta populista ale discursului public poate crea o serie de incertitudini privind determinarea tarilor in a aplica masurile de consolidare fiscala.
S-a agreat crearea legislatiei pana la inceputul anului viitor, urmand ca abia ulterior sa fie stabilite detaliile. Bancile se vor putea refinata direct de la European Stability Mechanism (ESM) dupa infiintarea efectiva a Mecanismului Unic de Supraveghere.
Statele care nu sunt membre ale zonei euro vor putea adera la acest mecanism, insa se pare ca bancile lor nu vor avea acces direct la resursele financiare ale ESM.
Informal ECB va supraveghea toate bancile din zona euro, urmand sa coopereze cu bancile nationale.
Este neclar daca se va infiinta un fond de compensare unic, sau se va merge in continuare pe cele nationale existente.
Raman asadar o serie de detalii de stabilit, incepand cu durata efectiva a procesului de creare a Mecanismului Unic de Supraveghere. Probabil ca pietele financiare vor deveni din nou volatile, pana la atingerea unui consens privind finantarea directa a bancilor spaniole.
