Economia nu poate fi relansata fara reluarea creditarii. Pe de alta parte, creditarea in sectorul privat este aceea care a condus la aparitia bulei imobiliare, urmate de scaderile abrupte ale preturilor si numarului de tranzactii.
Daca privim evolutia creditarii in perioada 2006 – 2012 observam o crestere de aproape trei ori a creditului acordat sectorului privat (populatiei si companiilor) si de 7 ori a celui acordat statului. Discrepanta este si mai evidenta in perioada 2008 – 2012, in care finantarea statului a crescut cu 600%, iar aceea a mediului privat cu 29%. Creditul privat aproape s-a dublat intre 2006 si 2008, dar ulterior aproape a stagnat, daca luam in calcul si deprecierea cursului care se reflecta in datele din grafic.
Sa vedem ce este cu sectorul privat – au mers banii catre populatie sau companii, in lei sau in valuta?
Din 2008 creditele acordate populatiei au crescut doar cu 29%, extrem de putin daca luam in calcul inflatia si deprecierea leului. Preferinta este in continuare pentru creditul in valuta. In plus, in cazul populatiei la aceasta crestere a contribuit substantial si programul Prima Casa.
Creditele in valuta acordate companiilor au crescut cu 59%, putand fi o consecinta a cresterii activitatii exportatorilor.
Per ansamblu, atat populatia cat si companiile prefera in continuare creditele in valuta.
Bancile au finantat mult mai mult statul in detrimentul sectorului privat. Cata vreme isi gasesc in stat un plasament sigur, cu un randament destul de bun – 6% la lei, bancile nu sunt stimulate sa se indrepte mai mult catre sectorul privat, sau sa scada si mai mult dobanzile la creditele in lei.
Structura pe categorii de finantatori a statelor UE pentru 2011 este prezentata de Eurostat.
In cazul Romaniei, cea mai mare parte a datoriilor este detinuta de institutiile financiare rezidente. Datele sunt cu atat mai spectaculoase cu cat o parte semnificativa a datoriei este reprezentata de creditul FMI.
Faptul ca statul s-a finantat in lei pe piata locala este un lucru bun pentru rambursarea obligatiunilor, insa drept rezultat pervers se pare ca bancile se indreapta mai putin catre economia reala. Degeaba scade BNR dobanda de referinta si asteapta o relansare a creditarii.
O solutie poate fi emisiunea mai frecventa de obligatiuni pe pietele internationale, iar bancile locale sa caute oferte mai atractive pentru mediul privat.