Aurul, povestea de succes a crizei financiare. De cativa ani se tot da targetul de 2000 USD uncia de aur. Am scris despre sectoarele din care provine cererea care misca pretul aurului si am vazut ca in ultimii ani bancile centrale au devenit cumparatoare nete si in randul investitorilor a crescut cererea de lingouri si monede.
Pana la urma aurul este un activ cu care nu poti face practic nimic, in afara de a-l tine si a specula cresterea de pret, strict legata insa de evolutia economiei si nu de utilitatea sa.
E drept ca nu poti sa declari cu certitudine ca epoca aurului s-a incheiat, cat timp bancile centrale au o politica monetara expansionista, iar economia mondiala se situeaza departe de parametrii anteriori crizei.
Va recomand un articol interesant de pe bloomberg, care a studiat datele facute publice de mai multe categorii de investitori, care par sa ilustreze atractia pentru activele mai riscante in detrimentul aurului.
Pe scurt, in februarie s-a vandut cea mai mare cantitate de aur legata de produsele tranzactionate pe burse, de la lansarea acestora din 2003. George Soros si-a redus expunerea pe astfel de produse cu 55% in ultimul trimestru. Hedge funds sunt mult mai putin bullish pe aur decat in 2007, iar ceerera de monede si lingouri de aur e in scadere.
Daca vreti sa investiti in aur, ganditi-va de cateva ori. Evident, sunt sanse sa castigati foarte mult, daca economia nu isi revine, iar tiparnita de bani a bancilor centrale va conduce la distrugerea sistemului financiar, dar sansele par mai mari de a va bloca banii intr-un activ care poate sta la acelasi pret sau la preturi mai mici perioade foarte lungi de timp. Au mai fost in deceniile trecute.