Unii investitori sunt cunoscuti pentru strategia lor pe termen lung – Warren Buffet cu Buy and Hold, suprapusa excelent peste o economie in crestere, sau pentru miscarile de maestru intr-o actiune de amploare – pozitii short pe lira sterlina si long pe marca germana.
Nourile Roubini si-a dobandit celebritatea prin anticiparea crizei financiare.
Mai putin s-a vorbit despre Ray Dalio, un administrator de hedge funds.
Pentru cei mai putini familiarizati cu domeniul, hedge funds sunt fondurile cele mai riscante, care investesc intr-o serie larga de titluri financiare si valute, utilizeaza mecanisme ca tranzactiile in marja (cu imprumut de bani) si au ca investitori persoane cu multi bani sau alti investitori institutionali. Portofoliile hedge funds au un nivel redus de transparenta, nu sunt disponibile pentru publicul larg.
Interesant este ca Ray Dalio a anticipat criza financiara in 2007, dar nu a reusit sa convinga administratia Bush cu privire la validitatea teoriilor sale. In 2008 a publica eseul “A Template for Understanding What’s Going On,”. A anticipat corect ca economia se confrunta cu un fenomen de deleveraging (reducerea activitatii de creditare si sporirea economisirii).
Acesta, spre deosebire de recesiune, nu poate fi rectificat de bancile centrale prin scaderea dobanzilor pentru stimularea economiei si dureaza mai mult de un deceniu. Se impune un mix de masuri: restructurarea datoriilor, cresterea masei monetare pentru sprijinirea debitorilor, redistribuirea bogatiei, taierea costurilor de catre companii, cresterea primei de risc si lichiditate pentru incurajarea investitiilor si imprumuturilor.
Povestea lui Ray Dalio e standard pana la un punct – a inceput sa investeasca inainte de a urma liceul (pe baza ponturilor de la un club de golf), a absolvit Harvard, s-a angajat la o firma de brokeraj, de la care a demisionat la 26 de ani. Cu ajutorul unei parti din fostii clienti a fondat Bridgewater care a ajuns sa administreze fonduri de peste 100 mld. USD. Firma e situata intr-o padure, spre deosebire de locatiile centrale preferate de celelalte institutii financiare si fondatorul sau e un adept al meditatiei transcedentale invatata in India.
Ray e un investitor de tip macro, iar principiul sau – lucurile nu sunt riscante daca le intelegi si stii sa le controlezi, ci doar daca le abordezi in mod aleatoriu. Este un adept al diversificarii investitiilor, caci intr-un pariu nu poti sa fii niciodata sigur daca ai dreptate sau nu.
Reuseste sa depaseasca corelatia pietelor globale prin strategii spread. De exemplu – nu e suficient sa anticipezi ca piata metalelor are un anumit trend. Poti sa cumperi platina, daca e subevaluata si sa vinzi argint, daca e supraevaluat. Pe fiecare piata incearca sa afle cine sunt cumparatorii si vanzatorii, cati sunt speculatori sau corporatii pentru a anticipa cererea si oferta. Ray Dalio si-a stabilit o serie de indicatori pe care isi bazeaza investitiile cum ar fi: moneda unei tari a carei dobanda reala scade se va deprecia, sau pe termen lung pretul aurului aproximeaza cantitatea de bani in circulatie raportata la cantitatea de aur existenta.
Perspectiva lui Ray Dalio asupra economiei: tarile cu probleme ale datoriei publice vor tipari bani si isi vor devaloriza moneda, iar tarile din zona euro vor intra in depresie economica.
Scenariul sau este unul de luat in considerare, fiind in orice caz bine documentat. La nivel european, problema datoriilor pare rezolvata pentru moment, insa orice prelungire a scadentelor si reducere a dobanzilor nu este suficienta atat timp cat nu are loc o relansare economica. De vazut de unde poate veni aceasta, in contextul reducerii cheltuielilor guvernamentale si a unui consum privat in scadere, pe fondul preferintei pentru economisire in detrimentul creditarii.
